Insula Paştelui

sau

„Ţara oamenilor păsări”

[Grup statuar de Moai - clic pe imagine]

            Una dintre marile enigme ale planetei Ter-ra o constituie statuile „oamenilor păsări” din insula Paştelui. Cum informaţiile veritabile despre această civilizaţie, au fost şterse din cronica Akasha în proporţie de 80 %, este foarte dificilă obţinerea unor date, diferite de cele furnizate de arheologi.

                              

[clic pe imaginile cu Moai]

            Tradiţia numeşte Insula Paştelui - „Te – Pito – te – hema” („Buricul lumii), fiind situată la 3600 de km de coasta chiliană.

[Hartă veche a Insulei Paştelui - clic pe imagine]

                                          

      [Moai - clic pe imagine]              [Moai - clic pe imagine]               [Moai - clic pe imagine]

În conformitate cu tradiţia orală, denumirea insulei de „Ţara oamenilor păsări” , provine din vremuri îndepărtate, când nişte fiinţe zburătoare ar fi aterizat pe insulă şi i-ar fi învăţat pe băştinaşii insulei cum să facă şi să utilizeze focul în viaţa lor zilnică.

Adevărul despre aceste entităţi este că fac parte dintr-o rasă foarte inteligentă, care a venit pe Ter-Ra cu 1.500 de ani înainte de Christos, dintr-o constelaţie aflată la peste 3.000 de ani lumină de sistemul nostru solar, şi care aveau misiunea de a explora lumile ce suportă viaţă inteligentă, în vederea colonizării.

                                                                                                  

   [Faţă om-pasăre – clic pe imagine]                          [Oameni-păsări – clic pe imagine]

Prezentau un limbajul articulat, ce se deosebea net de cel al pământenilor, şi locuiau într-o cetate fără porţi, fără uşi şi doar cu o serie de ferestre, care sunt înşiruite după o logică nepământeană.

                                                                                                  

   [Ollantaytambo 1 – clic pe imagine]                          [Ollantaytambo 2 – clic pe imagine]

Această construcţie ciudată se află într-o zonă situată între nordul şi sudul podişului peruvian (la aproximativ 50 de km de Machu Picchu, în zona din Valea Sacră, numită Ollantaytambo).

Când oamenii - păsări doreau a se deplasa în alte locuri o făceau în grup şi în zbor, ieşind prin turlele din partea superioară a cetăţii, poziţia edificiului fiind inaccesibilă pentru oameni (după cum se vede din imaginile de mai sus).

                                                               

[clic pe imaginile cu băştinaşii Insulei Paştelui]

Această legendă este confirmată de numeroase sculpturi ce au fost găsite în zona Insulei Paştelui, ce reprezintă aceste fiinţe zburătoare, cu ochi ficşi şi mari.

                                                                         

[Oameni păsări]                                        [Om pasăre – clic pe imagine]

În credinţa locuitorilor Insulei Paştelui, ochii de coral a-i  acestor uriaşe statui sunt consideraţi a fi transmiţători de forţă vitală descendenţilor.

                                                                        

        [clic pe imaginea cu Moai]                                  [clic pe imaginea cu Moai]

Statuile „Moai” , în număr de câteva sute, sunt tăiate din roca vulcanică, ating între 10 – 18 metri înălţime şi cântăresc aproximativ 50 de tone. Materialul din care au fost sculptate statuile este tuf vulcanic (pământ devenit compact, ca urmare a înglobării în el a unor fragmente şi noduli de piatră), foarte sfărâmicios şi uşor de cioplit. Sculptorii moderni consideră ca tuful vulcanic se lucrează mai uşor decât lemnul.

                                               

[Vulcanul Mauga – clic pe imagine]                        [Vulcanul Rao Raraku – clic pe imagine]

De asemenea, unele statui poartă pe cap nişte pălării denumite de localnici „pukao” („părul adunat în creştet”) , care au un diametru de aproximativ 2 m, înălţimea este de 2,70 m şi cântăresc 10 tone. Aceste pălării adâncesc şi mai mult misterul  transportului statuilor de la cariera vulcanică la marginea insulei, iar mai apoi aceste pălării de 10 tone au fost ridicate la înălţimea de 10-18 m. Această operaţiune ar fi dificilă de executat chiar şi în zilele noastre cu toată tehnologia modernă de construcţii.

                                                        

       [clic pe imagine]                                                                             [clic pe imagine]

            De-a lungul pereţilor stâncoşi ai insulei, precum şi în jurul craterelor vulcanice, cercetătorii au descoperit sute de statui începute, dar neterminate. Au fost găsite mii de unelte şi simple topoare de piatră, care erau împrăştiate peste tot în insulă, ca şi cum lucrul la sculptarea acestor statui ar fi fost întrerupt brusc de un eveniment neprevăzut, posibil un cataclism.

                       

[Statui Moai abandonate în cariera vulcanică – clic pe imagine]

Un alt aspect interesant legat de Insula Paştelui îl constituie scrierea hieroglifică „rongo-rongo” de pe tablete de lemn. Tabletele sunt simple bucăţi de scândură, cărora  nu li s-a dat o formă precisă, pentru a nu se pierde din suprafaţă. Cele două feţe au fost netezite cu pietre ascuţite, care au lăsat nişte semne paralele, ca nişte şanţuri. Simbolurile, au înălţime egală, fiind dispuse în lungul acestor caneluri. Semnele fiecărui rând sunt răsturnate faţă de cele care se află dedesubt sau deasupra. Prin urmare, la sfârşitul fiecărui rând, tableta trebuie întoarsă pentru a se putea înţelege rândul următor, în poziţia normală.

                                       

  [scrierea rongo-rongo]                               [scrierea rongo-rongo – British Museum]

Semnele gravate pe tabletele de lemn sunt aproape aceleaşi, pe fiecare tabletă. Acestea reprezintă păsări, peşti, crustacee, plante şi simple desene geometrice. Pe lângă aceste semne, mai sunt prezente corpuri omeneşti terminate cu motive geometrice, triunghiuri şi romburi, decorate cu urechi, mâini agăţate de bare, cât şi bărbaţi cu atribute de animale. Această lume fantastică, aflată în plină acţiune ne înfăţişează scene din viaţa locuitorilor acestei insule sau poate impactul pe care l-a avut întâlnirea cu „oamenii păsări”.

Din informaţiile recente, s-a aflat că poporul oamenilor-păsări a fost admis în Forul Civilizaţiilor din sectorul sudic al Căii Lactee, primind unele sarcini de a relua contactele prin intermediul visului, cu unii pământeni, care au de realizat unele misiuni în această perioadă al punctului Omega.

 [ Index spiritualitate ]  [ Index principal ]